Pentru a afla cum gândește o femeie implicată în domeniul Digital și Tech, am stat de vorbă cu Steliana Moraru, care are un background profesional divers ce îmbină pasiunea pentru tehnologie cu cea pentru comunicare și responsabilitate socială corporativă. În prezent, Steliana este Marketing & Communication Manager în cadrul unei companii din domeniul financiar și Board Member & Head of Marketing al organizației Global Women in Tech. Are o experiență profesională de peste 10 ani, acoperind în calitate de Chief Marketing Officer, International Communication Manager sau Program Manager responsabilități de management și comunicare pentru organizații locale și internaționale. A dezvoltat sau coordonat proiecte în domeniul e-government, tehnologie pentru binele social, lansări pentru produse software și evenimente dedicate domeniului tech.

Cu un asemenea arsenal în spate, ne-am permis să discutăm despre provocările cu care se confruntă tinerele femei înainte sau în timpul procesului de angajare/formare în sfera IT.

Am primit răspunsuri hrănitoare și perspicace care cu siguranță ne vor inspira mai departe în dezvoltarea proiectului Women4IT. Mulțumim, Steliana!

1. În viziunea ta, care sunt principalele provocări cu care se confruntă femeile tinere în privința capacității de angajare în general, în România?

Potrivit cercetării ILO 2018, doar 42% dintre femeile din România sunt angajate, lăsându-ne doar câteva procente în spatele mediei internaționale de 48% dintre femeile angajate. În ceea ce privește femeile tinere, accesul la educație și tehnologie, asociat cu globalizarea rapidă, au creat un mediu adecvat pentru accesul la locuri de muncă. Cu toate acestea, când privim provocările cu care se confruntă acestea, există o serie de preocupări constante:

  • Lipsa accesului la resurse (financiare, educaționale, tehnologice) – multe femei tinere care caută un loc de muncă provin din zone rurale care nu oferă aceleași condiții ca și cele urbane.
  • Programele de educație (curriculum, profesori etc.) nu corespund standardelor actuale ale muncii și, mai important, se aliniază greșit la viitorul muncii – principalele universități din țară fac eforturi reale pentru a-și adapta cursurile pentru pregătirea tânărului pentru provocările lumii ocupării forței de muncă. Ei fac acest lucru prin combinarea cursurilor tradiționale cu lectori de la profesioniștii care lucrează în anumite domenii sau prin adaptarea la noile metode de predare. Acest tip de abordare este într-o minoritate atunci când vine vorba de niveluri mai mici de ani de școlarizare (liceu, gimnaziu), creând un decalaj în ceea ce așteaptă piața muncii și modul în care tinerii sunt pregătiți pentru aceasta.
  • Discriminarea indirectă împotriva femeilor tinere, influențele societății și prejudecățile, incluzând stereotiparea acestora ca fiind mai puțin interesate sau capabile de a se prezenta în anumite domenii, inclusiv STEM. Cel mai potrivit exemplu este acela de a cere pe cineva să deseneze un om de știință: majoritatea dintre noi îl vom desena pe imaginea albă, apoi îi cerem pe cineva să deseneze un secretar. Femeile sunt predispuse să fie văzute în roluri mai subordonate decât bărbații.
  • Tendințele pieței muncii – o provocare care nu are o legătură directă cu genul, dar afectează capacitatea de angajare a femeilor tinere.
  • Sistemele la locul de muncă – locurile de muncă actuale reprezintă o provocare datorită faptului că nu acordă femeilor tinere un program flexibil de lucru, nu au în vedere încurajarea angajării femeilor în politicile interne, nu oferă un plan de carieră și pot avea o implementare inconsecventă a politicilor de gen la nivel de conducere. Îmbunătățirea acestor domenii ar îmbunătăți rotația personalului, accesul mai larg la muncă pentru tinerele femei. Foarte adesea, femeile tinere lucrează ore îndelungate în condiții de muncă informale, intermitente și nesigure, caracterizate printr-o plată redusă.

Comunitatea și influențatorii – percepțiile, interesele, încrederea și deciziile de carieră ale tinerelor doamne sunt influențate în mod direct de comunitatea în care trăiesc (atât online cât și offline), influența de la egal la egal și influențatorii la care se referă.

2. Cum ai rezuma aceste provocări?

România poate fi considerată un model de bună practică în ceea ce privește femeile în domeniul IT. În același timp este una dintre țările cu cel mai mare procent de femei în tehnologie, aproape 30%, alături de Bulgaria și Letonia, potrivit datelor statistice pentru anul 2018. În comparație, Statele Unite se clasează în jur de 25%. De asemenea, avem o creștere constantă a numărului de fete tinere care devin eleve în facultăți tehnice, după cum arată această analiză recentă. Cu toate acestea, o cercetare mai profundă ne arată că acest număr este uimitor sau chiar o scădere atunci când vine vorba de tinerele doamne/ domnișoare care aleg o universitate STEM sau rămân în STEM.

Astfel, perspectiva dată de informațiile statistice este aproape pozitivă pentru țara noastră. Din punctul meu de vedere, cred că există loc de acțiune, din două perspective: ce putem face pentru a promova domeniul STEM în rândul tinerilor (mă gândesc aici la elevele de liceu) și ce putem face pentru a sprijini pe termen lung, femeile care se află deja în acest domeniu. Aceste investiții, pe aceste două niveluri, ar trebui să facă parte dintr-o agendă publică mai largă pentru promovarea incluziunii și a diversității în mediul de lucru și indiferent de domeniul de activitate și de pregătirea generațiilor mai tinere pentru viitor.

Având în vedere aceste două perspective, văd următoarele provocări cu privire la capacitatea de angajare:

Predispozițiile societale și educația privind diferențele dintre femei și bărbați – Reprezentarea și percepția tehnologiilor și a tehnologiilor informatice au influențat programele de învățământ și stilurile de predare, rezultatul direct fiind faptul că femeile tinere au un interes mai redus în domeniile STEM. Actualul sistem educațional se concentrează în continuare pe învățarea greoaie sau chiar pe utilizarea instrumentelor și software-ului pentru a preda tehnologie (în special în liceu), în loc să dezvolte instruire și experimente hands-on care au capacitatea de a se implica într-o gamă diversă de elevi. Unele școli încă practică segregarea de gen în funcție de domeniul de studiu, care conduc la lipsuri de cunoștințe în materie științifică.

  • “Marketing” – cu puține excepții, femeile tinere în tehnologie nu au capacitatea de a oferi o imagine de ansamblu captivantă a capacităților lor sau chiar nu au încredere în munca lor.
  • Compania potrivită – în prezent, aproape fiecare companie devine o companie de tehnologie, ceea ce înseamnă că majoritatea companiilor au sau vor avea o poziție de tehnologie diversă. O provocare este de a avea capacitatea de a filtra prin multitudinea de oferte ale companiilor care oferă un loc sigur de lucru.
  • Lipsa modelelor și a mentorilor (în special cifrele feminine)
  • Lipsa de vizibilitate față de multitudinea de roluri pe care le poate avea în tehnologie (fiind în tehnologie nu înseamnă doar programare)
  • Viitoarele provocări ale muncii: perspectiva colaborării cu roboții umani, RPA, rețelele integrate

3. Poți sugera câteva metode sau acțiuni menite să le încurajeze pe tinerele femei să urmeze cariere în IT?

  • Modele de roluri – România se numără printre țările cu una dintre cele mai înalte rate înregistrate de femeile din domeniul IT (de la dezvoltatori la manageri de nivel înalt)
  • Crearea unui sistem de sprijin profesional – găsirea unui mentor care înțelege obiectivele, recunoaște potențialul și este dispus să o ajute să reușească.
  • Programele de educație digitală ar trebui să urmărească, de asemenea, eforturile de eliminare a prejudecăților de gen în programele de învățământ și atitudinile părintești
  • Creșterea gradului de conștientizare a studenților cu privire la posibilele consecințe ale alegerii diferitelor domenii de studiu, precum STEM
  • Facilitarea accesului femeilor la locurile de muncă legate de STEM prin stagii
  • Încurajarea antreprenoriatului feminin în acest domeniu ca alternativă la locurile de muncă în tehnologie per se.

4. Care consideri că sunt atributele-cheie (abilități, atitudini etc.) necesare pentru o carieră de succes și care sunt principalele considerații ale femeilor în ceea ce privește cariera? De ex. recunoașterea, banii, echilibrul dintre viața profesională și cea privată, etc.

Cunoștințe solide în domeniul dorit, îmbunătățirea duratei de viață și educația, rezistență, dorința de a deveni o profesionistă de tipul “T-shape” (amplă în modul de a colabora și de a inova între discipline și aprofundarea în domenii specifice de expertiză).

5. În ce fel crezi că serviciile de ocupare a forței de muncă pot fi îmbunătățite în așa fel încât să satisfacă nevoile femeilor tinere?

Ar ajuta un consilier profesionist care să ofere sprijin și îndrumare pentru stabilirea unei căi de carieră. Flexibilitate în tipul de contract de muncă (cu normă întreagă, la distanță, lucrare de lucru, freelancing). Folosirea unui proces de recrutare și de aplicare bazat pe principiile călătoriei clienților (customer journey) (cu “clientul” în minte).

6. Dar atunci când o tânără femeie participă la cursuri de formare, cu ce provocări crezi că se confruntă?

Nu cunosc provocările legate de acest subiect.

7. Ai putea sugera modalități prin care metodele și instrumentele de formare ar putea fi îmbunătățite și / sau modificate pentru a se potrivi mai bine nevoilor femeilor, în special în ceea ce privește formarea în domeniul competențelor digitale?

Adaptarea metodelor tradiționale de formare la noile metodologii folosite în companii: introducerea conceptului AGILE, început gradual, gândire în ansamblu, aplicarea metodei Kanban.

8. Având în vedere obiectivele proiectului Women4IT, ce materiale, conținut sau subiecte de discuții ai putea sugera pentru sesiunile de instruire?

Investiții și startup – începerea și obținerea de investiții, metode de pornire ușoară, rezolvarea complexă a problemelor, gândire critică și de ansamblu, design thinking, marketing, Branding personal și nu în ultimul rând, mentalitate de creștere.